Mai 27 2010

Fundaţia „SOUL TO SOUL”, Râmnicu Vâlcea

„ Întreprindere sociala- atelier de croitorie pentru persoane cu dizabilitati”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

29 aprilie 2010

Comunicat de presă

FUNDAŢIA SOUL TO SOUL în parteneriat cu ASOCIAŢIA PENTRU DEZVOLTARE COMUNITARĂ VÂLCEA implementează proiectul „Întreprindere socială – atelier de croitorie pentru persoane cu dizbabilităţi”, proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,Axa Prioritară 6, Domeniul Major de Intervenţie 6.1.

Proiectul este în a douăsprezecea lună de implementare. Aceasta luna este dedicată încheierii achiziţiilor. De asemenea, activităţile sociale cât şi activităţile de formare profesională sunt curs de finalizare, acestea având un aport deosebit de important în atingerea obiectivelor proiectului. În această lună au fost pregătite formalităţile pentru angajarea beneficiarilor proiectului în întreprinderea socială creată şi în centrul de zi pentru copii.

Urmează ca întreprinderea socială să-şi desfăşoare activitatea cu specific – croitorie. Campania de informare şi mediatizare a proiectului este în desfăşurare, precum şi activităţile de management.

Persoana de contact: Dinică Bogdan – Manager Proiect

Fundaţia Soul to Soul

Tel: 0762.455.399

E-mail: soul17soul@yahoo.com


Mai 13 2010

Pentru guvernanţi, cu limbaj licenţios

Dacă aveţi probleme cu limbajul licenţios, nu citiţi!  Dacă nu v-aţi săturat, vă meritaţi soarta! Dacă mai vreţi, sunteţi de-a dreptul masochişti! În rest, cred că ar trebui să luăm atitudine! Fiecare în felul său!

b.u.g. mafia
Bag Pula-n Lume Și V-o Fac Cadou (feat. ViLLy)
Intro (ViLLy):
Unde s-au dus, când au apus // Anii de sus ai gloriei lor…
Refren (x2) (ViLLy):
Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, // Caii şi flintele haiducilor…
Uzzi Intro:
Am vrut să fie nu doar BUG Mafia…
Am vrut să fie o ţară-ntragă pentru o ţară-ntreagă…
B.U.G. Mafia…
Uzzi Strofa I:
Viaţa-i un cadou frumos şi unu de căcat, // De căcat să trăieşti în România defapt…
Nu că e ceaţă, praf, e un sistem bolnav, // Într-o ţară frumoasă pe care-o fac pilaf…
Târfe ordinare cu un singur scop, // Să ne sece pe toţi ca ei să fie-n top,
Nu contează cine moare, dacă moare, cum trăieşte, // Că oamenii se-aruncă de pe blocuri orbeşte,
Că oamenii-şi dau foc pentru că nu au de mâncare, // Că se moare în spitale de atâta nepăsare,
Că se spânzură copiii de dor pentru părinţi // Plecaţi afară, unii cu multă şcoală,
Că n-au mai suportat bătaia de joc, // Politică pe băţ cu Pic şi Poc…
În morţii voştri de hoţi cu pretenţii de lorzi, // Genocid cu altă faţă, să vă văd pe toţi morţi
Acum!
Tataee Strofa I:
Mai bine beau oţet, mă jur, // Decât s-ascult ziarişti cum îi ling pe ăştia-n cur,
Decât s-ascult cum au pus-o ei de-un blat… // O parte din presă încă presează doar căcat…
Cum că se face, cum că se drege, // Cum că pe ei nimeni nu îi mai inţelege…
Ar trebui ca cineva să îi alerge // Şi să îi mângâie pe spate cu ciomege…
E vina mea // C-am aşteptat atâţia ani… “Poate s-o schimba ceva…”
N-am realizat că am duşmani p-aici, // Stai aşa că o s-ascut şi eu lama de la brici…
Mi-a zis un frate să tac, să fiu atent // C-o să trimită garda să mă ducă la ciment,
Dar ţip cât pot de tare pan-o să cad în cavou // Bag pula-n lume şi apoi v-o fac cadou!
Refren (x2) (ViLLy):
Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, // Caii şi flintele haiducilor…
Refren secundar (Tataee):
Sunt aici, la mine sub tricou, // Răsună-n mintea mea zi de zi ca un ecou…
Să sufăr eu pentru voi?… O zic din nou… // Bag pula-n lume şi v-o fac cadou!
Caddillac Strofa I:
Ridicaţi drapelu’ sus, sus, să se vadă… // Scrieţi pe el “România e de pradă”
Că merg oamenii cu capu’ plecat pe stradă, // Apăsaţi de o viaţă de corvoadă…
Bravadă în mass-media, guvernu’ face media, // Trăim bine, să mor eu, asta-i concluzia…
Europeni… Da’ pentru cine nu ştia, // Europenii, pe le noi, au spor de lumea-a-treia…
Înţelegi care-i ideea? Ăştia ne fac, // La fel de sigur cum mi se spune Caddillac…
Ne vând ca sclavi, după cum le e pe plac, // Ştii că degeaba strig eu, dacă alţii tac…
Un drogat ameninţă cu acu’ infectat, // Dar un doctor este cel care te-nţeapă cu el de fapt…
E ca dracu, plouă cu căcat, // Ai grijă cât respiri, să nu fii impozitat…
Uzzi Strofa I:
Acum! leşinaţi în drum // Justiţia dreaptă se strâmbă oricum,
Că e oarbă şi nu vede când şi cum aplică lege, // Noi suntem proşti, nu ştim, nu-nţelegem…
Dacă-nţelegem ce? La modu ăsta e! // Scapă cine trebuie da’ curge cu pedepse,
Vin gaborii-n maşini pe care scrie aşa… // ”Siguranţă şi încredere”, aaahhaaaaa..
Cum să ai încredere? ce siguranţă frăţioare? // Când gaborii se uită-n timp ce unu-şi ia topoare…
Când gaborii drogaţi vând droguri la drogaţi… // America de sud suntem, toţi traficanţi,
Ţara lu’ Papură Vodă, omu’ integru… // Să v-ajungă boala noastră, n-o să ne-mbrăcăm în negru
Continuaţi lipitori, sugeţi tot, miştooo… // Preparăm bombele şi vi le dăm cadoo…
Refren (x2) (ViLLy):
Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, // Caii şi flintele haiducilor…
Refren secundar (Tataee):
Sunt aici, la mine sub tricou, // Răsună-n mintea mea zi de zi ca un ecou…
Să sufăr eu pentru voi?… O zic din nou… // Bag pula-n lume şi v-o fac cadou!
Tataee Strofa a II-a:
Doamnelor şi domnilor, vă doresc // Să muriţi cu toţii-n chinuri, că aşa ar fi firesc…
Ce-aţi făcut?… Mi-aţi amanetat copilu’, // Deşi încă nu-i născut, tre’ s-aducă bani cu kilu’…
Aş vrea să zboare sticle incendiare, // Să sparg-asurzitor geamuri guvernamentale
Că aţi lăsat bătrâni fără alinare // Şi aţi adus profesorii în prag de disperare…
Toată lumea e în prag de disperare // Şi copii voştri cheltuiesc banii noştri-n soare…
Nesimţire mare… Zic pe faţă, // Părinţii mei n-au strâns atât, deşi-au muncit o viaţă…
Ar trebui să vă sechestrăm, // În plină stradă să vă dezbrăcăm,
Să defilaţi în pielea goală pentru un popor falit, // Să purtaţi peste organe declaraţiile de venit…
Caddillac Strofa a II-a:
Revoluţia-i o tânără fată acum, // Are 20 de ani şi-a apucat-o pe un drum…
Guvernu’ a promis că o ajută, dar vrea întâi s-o fută, // Însă revoluţia nu e curvă…
În schimb, politica e şi e versată, // Poate să-ţi fută viaţa toată, dintr-o dată,
Că nu e justiţie adevărată, // Este doar o marionetă dirijată…
Suntem ascultaţi, deformat informaţi, // Cenzuraţi, jefuiţi, batjocoriţi…
Suntem împinşi la groapă sistematic şi prin sistem, // Până cineva o să ridice pumnu ferm…
Că suntem încă vii şi vrem s-avem copii // Şi pentru ei suntem în stare să vă scoatem ochii…
Şi dacă asta-i lumea oferită pe platou, // Eu-mi bag pula-n ea de lume şi v-o fac cadou…
Refren (x2) (ViLLy):
Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, // Caii şi flintele haiducilor…
Refren secundar (Tataee):
Sunt aici, la mine sub tricou, // Răsună-n mintea mea zi de zi ca un ecou…
Să sufăr eu pentru voi?… O zic din nou… // Bag pula-n lume şi v-o fac cadou!
Tataee Outro:
Mult, mult respect pentru Vali Sterian… Piesele lui sunt la fel de relevante şi acum… Yeah…
Ar trebui să cadă cerul pe noi că am devenit în timp doar nişte oi… Yeah..
Pumnu’ strâns!


Mai 2 2010

După ploaie, iese soarele

Am simţit la un moment dat cum oboseala pune stăpânire pe toate articulaţiile, pe toţi muşchii şi pe toată fiinţa mea. A fost bine pentru că mi-am luat răgazul să îmi trag un pic sufletul, să mă bucur de o mică reuşită personală, chiar dacă această mică reuşită poate fi încadrată la capitolul experienţă de viaţă. Am savurat momentul şi acum sunt gata pentru o nouă provocare, ce va veni foarte curând. Aşa că ţineţi pe aproape, deoarece va fi ceva cu totul şi cu totul special. Din superstiţie, încă nu vorbesc despre acest lucru, dar momentul marii dezvăluiri nu este prea departe. Deci, staţi prin preajmă.


Apr 1 2010

Am redescoperit muzica

De câţiva ani am redescoperit muzica. Am traversat o perioadă a vieţii când totul în jurul meu se rezuma la trezit dimineaţa deja obosit, cafeaua şi ţigarea, plecat la facultate unde predam engleza, câteodată şi 12 ore într-o singură zi, revenit seara acasă, rupt de oboseală şi cu o foame de elefant, arhivând mesele întregii zile în cea de seară. Deşi nu lucram la vreo companie multinaţională, luasem şi eu comportamentul corporatist: robot în costum şi cravată, cu capul în pământ şi cu gândul la ce mai am de făcut.

Dar mi-am dat demisia şi am renunţat la cariera universitară, trecând din nou la blugi şi adidaşi şi la a-mi face singur programul. A fost o decizie înţeleaptă, cred eu, chiar dacă satisfacţiile materiale nu au apărut imediat. Dar mi-am recâştigat dispoziţia de a fluiera pe stradă,  de a citi o revistă, de a-mi agăţa aparatul de gât şi de a o zbughi pe coclauri, aiurea şi, mult mai important, mi-am căutat chitara cea veche, pe care am dotat-o cu un set nou de corzi. Nu mai zdrăngănisem de mult la ea şi aveam un chef nebun să o fac. Pe urmă, am renunţat la radioul maşinii, pentru muzica pe care o ascultam în facultate, umplând până la refuz torpedoul cu casete vechi.

Am ajuns astăzi să nu mai pot fără muzică, măcar în maşină, de colo până colo. Şi mi se mai întâmplă să îmi intre câte o melodie în minte ca o „obsesie” deosebit de plăcută pentru câte o zi întreagă. Astăzi, venind la birou, am ascultat „M-am obişnuit cu tine”, melodia celor de la Antract. Şi am căpătat o obsesie pentru sunetul chitării. Asta este obsesia de astăzi. Mâine, nu ştiu ce va fi. Staţi pe aproape!