Ian 27 2013

2013, Bun Venit!

Anul acesta, mai puţine gânduri şi cuvinte, anul acesta îmi doresc să public mai multe fotografii. Pentru moment, studiez. Prelucrez, revin, şterg, o iau de la capăt şi prelucrez din nou. Până în vară o ieşi ceva.

Theo, in clasa a 4-a


Iul 31 2012

Sweet Surrender

Este numele ultimului cadru pe care l-am făcut în urmă cu o săptămână şi la care m-am gândit de ceva vreme. Povestea este simplă, iar cum am făcut modelul să meargă pe apă, nimic mai uşor: două navete de bere în care am pus trei bolovani pentru a le asigura greutatea necesară sa stea sub apă, o rolă de scotch şi o bucată de placaj. Ca locaţie, am fost la Barajul din Nord unde, din păcate, nesimţirea grataragiilor, piţipoancelor şi cocalarilor care frecventează zona este vizibilă peste tot. Păcat!

Mulţumesc Laura Niţu, Cristian Lăzărescu şi Cely Bălan pentru ajutor!

 

 

 

 


Iun 5 2012

Portrete cu parfum … interbelic?

Nu este pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.  În consecinţă logică, se impune să fii/mergi întotdeauna pregătit. Nu am devenit filozof, ci este pur şi simplu realitatea care mi-a servit o lecţie în urmă cu  câteva zile, şi anume, oriunde te-ai duce, mai ales dacă eşti cu maşina, aruncă în portbagaj şi un bliţ, un stativ, o umbrelă şi poate şi o blendă.

Am primit şi acceptat invitaţia  Fotoclubului „Floarea de colţ” să petrec o după amiază de sâmbătă, în compania unor vechi prieteni, la conacul N. Bălcescu, aflat în apropierea oraşului. Am pus aparatul în geantă, cu un singur obiectiv montat pe el şi am plecat. Nu îmi făceam mari speranţe cu privire la şedinţa foto ce urma să se desfăşoare. Numai că planurile ne-au fost date peste cap de doamna Antonela Predescu, care a venit cu o ţinută desprinsă parcă din epoca victoriană sau poate mai bine din eleganţa interbelică a doamnelor de condiţie bună. Am simţit atunci regretul că nu am avut la mine tot ce îmi trebuia. Dar, am stabilit cu Antonela că o lăsăm pe altă dată…


Mai 4 2012

Răul se taie de la rădăcină

Iniţial am vrut doar să postez o imagine, fără alte cuvinte pe care le consideram inutile, însă chiar de dimineaţă, mi-a fost dat să trăiesc esenţa mârlăniei şi a meltenismului unui cocalar de Vâlcea, conducător de „Porş”. Cocalarul vine cu ditamai tractorul de maşină pe care o parchează fix pe locul destinat persoanelor cu dizabilităţi, cu mişcări ample, zeci de manevre şi grobianismul specific, în condiţiile în care jumătate de parcare era goală. Ăştia ar merita puşi la zid împreună cu specia de „pitzi” agăţată de cotu-i ascuţit şi împuşcaţi. Dar, măcar în imagini putem să le tăiem câte un copac, care să le cadă în cap.

 

Răul se taie din rădăcină

Imaginea s-a realizat cam aşa, cu ajutorul „personajelor” şi tuturor celor care m-au sprijinit să fac un pic de curăţenie socială, măcar aşa, vizual și cărora doresc să le mulțumesc: Iulia Dumitrescu, Lorelay, Cristi Lăzărescu, Cătălin Nimigeanu şi reprezentantul Husqvarna în Râmnicu Vâlcea, Paul Bălan.

Cam aşa s-a tras cadrul de mai sus

PS. Copacul din imagine, precum şi locaţia de pe dealul Capela, nu au avut de suferit nici măcar cea mai mică schimbare.